sâmbătă, 13 ianuarie 2018

                                                        




                                       Prezentare articol    
 
       Articolul despre Rolul comunicării în pozitivarea imaginii de sine.  Autocunoaşterea, imaginea de sine, stima de sine” face parte din revista națională de educație și cultură  „Tribuna învățământului” și este scris de Educ. Maria Stoica, Grădinița „Muguri de anin”, Loc. Aninoasa, jud. Dâmbovița și Prof. înv. preşc. Cătălina Sorescu, Grădinița cu Program Normal Nr. 1, Loc. Răzvad, jud. Dâmbovița.
      „Omul se dezvoltă în fiecare zi prin experiențele pe care le trăieşte, care pot fi: succese, eşecuri, pur şi simplu întâmplări şi experiențe de viață. Este bine să învățăm cu toții din circumstanțele diferite cu care ne confruntăm, din interacțiunile cu ceilalți, căci cunoaşterea de sine este cheia stării de bine.”
   Imaginea de sine  este ceea ce credem despre noi şi ceea ce cred alții despre noi (abilități, cogniții, atitudini şi comportamente).
  În strânsă legătură cu imaginea de sine se află stima de sine, care reprezintă abilitatea de a te simți şi de a gândi pozitiv despre tine. Este atitudinea de bază pentru asigurarea succesului personal şi profesional. Ca viitori profesori, trebuie să știm că stima de sine este importantă atât în ceea ce ne privește pe noi, cât și pe elevi.
  Stima de sine pozitivă şi realistă dezvoltă copiilor capacitatea de a lua decizii responsabile, dar şi abilitatea de a face față presiunii grupului de joacă, de a avea succes în activitatea de învățare.
   De asemenea, este important să ştim că experiențele din timpul copilăriei au un rol esențial în dezvoltarea imaginii de sine. Astfel, succesele şi eşecurile din copilărie, precum şi modalitățile de reacție a copilului la acestea contribuie la imaginea de sine pe care o va avea viitorul adult despre el.
  Cele două doamne dau exemplu de câteva experiențe din copilărie care pot dezvolta o imagine de sine sănătoasă: copilul trebuie  încurajat, lăudat,  ascultat,  trebuie să  i se vorbească cu respect, să i se acorde atenție. Un rol important îl au și performanțele bune în activitățile şcolare şi extraşcolare (sport, desen, pictură, teatru).
  De asemenea, trebuie evitate în activitatea didactică atitudinile care pot  forma copiilor o imagine de sine scăzută, şi anume:  este des criticat, i se vorbeşte pe un ton ridicat, este ignorat, ridiculizat, ceilalți (părinți, profesori) aşteaptă să fie întotdeauna „perfect”,are eşecuri în activitățile extraşcolare sau şcolare, este comparat frecvent cu frați/colegi/prieteni în defavoarea sa, standarde exagerate ale părinților privind perfor­manțele sale.
   Stima de sine este decisivă pentru a scoate la iveală ceea ce este cel mai bun în fiecare dintre noi. Putem „lucra” asupra stimei de sine permanent, ca adulți pentru noi înşine sau ca educatori care formează personalitatea copiilor. Vom dobândi stima de sine dacă vom învăța să ne privim pe noi înşine, să ne plăcem şi să învățăm să ne vedem şi să ne apreciem punctele tari. Dacă vom face acest efort, acesta va fi apreciat de ceilalți, iar noi putem fi mândri. Dacă noi, ca dascăli, nu avem stimă de sine, nu vom fi capabili să-i facem pe alții să aibă stimă de sine.
      Educatoarea are rolul de a ajuta copiii să-şi cunoască propriile talente, interese, abilități şi să-i recompenseze atunci când manifestă un interes pentru o activitate. Este foarte important că la aceste activități nu sunt recompensate performanțele, ci interesul manifestat de copil. Fiecare copil este UNIC în modul de manifestare personală.
  Fiecare educatoare împreună cu părinții grupelor mari de nivel II de la Grădinița „Muguri de anin” Aninoasa şi de la Grădinița cu Program Normal Nr. 1 Răzvad, județul Dâmbovița, au realizat o serie de întâlniri de lucru în cadrul cărora au explicat consecințele/riscurile unui respect de sine scăzut al lor, dar şi al copiilor în viitor: probleme emoționale (depresie, anxietate), probleme de compor­tament (agresi­vitate, scăderea performanțelor şcolare) , eşec şcolar, abandon şcolar,  creşterea riscului consumului de alcool, tutun, droguri,  imaginea corporală negativă, tulburări alimentare ( anorexie, bulimie), suicid.
   Treptat, părinții au înțeles că fiecare copil are anumite nevoi, dorințe şi limite. La vârste fragede, modul în care copilul îşi satisface nevoile de bază şi experiențele sale cu persoanele importante din jurul său (părinți, frați/surori, bunici etc.) vor fi decisive pentru atitudinea față de viață pe care copilul o alege în relația cu sine şi cu ceilalți.
În cadrul întâlnirilor cu părinții au fost realizate mai multe exerciții de autocunoaştere şi de dezvoltare a respectului de sine:  „Metafora casei”; „Declarația de apreciere personală”; „Expoziție: Cine sunt eu?”; „Teoria stimei de sine”.
Cunoaşterea de sine se dezvoltă odată cu vârsta şi cu experiențele prin care trecem. Pe măsură ce persoana avansează în etate, dobândeşte o capacitate mai mare şi mai precisă de autoreflecție. Totuşi, niciodată nu vom putea afirma că ne cunoaştem pe noi înşine în totalitate. Confruntarea cu diverse evenimente poate scoate la iveală dimensiuni noi ale personalității sau le dezvoltă pe cele subdimensionate. Cunoaşterea de sine este un proces cognitiv, afectiv şi motivațional, dar suportă influențe puternice de mediu



                      

Povestirea educatoarei- Proiect didactic

                                                       Proiect didactic





                                                       Proiect didactic

Data: 13.11.2017
Unitatea de învățământ: Grădinița cu Program Prelungit, nr. 12
Grupa: mijlocie
Propunător: Poiană Andreea- Ioana
Domeniul experiențial: Limbă și comunicare
Tema anuală: Ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Tema săptămânii: „Animale domestice”
Subiectul lecției: „Punguța cu doi bani”
Mijloc de realizare: Povestirea educatoarei
Tipul activității: predare- învățare

Scop: dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral
Obiective operaționale:
Pe parcursul activității copiii vor fi capabili:
O1: Să formuleze răspunsuri corecte la întrebările propuse;
O2: Să reconstituie firul narativ rearanjând planșele;
O3: Să recunoască personajele din poveste;
O4: Să precizeze titlul poveștii;

Strategia didactică:

a)      Metode și procedee: demonstrația, conversația, observarea sistematică, expunerea, problematizarea, exercițiul;
b)      Mijloace de învățământ: punguța cu doi bani, planșe care reprezintă momentele importante ale poveștii, fișă de lucru;
c)      Forme de organizare: frontală și individuală;
Resurse:
Temporale: 30 minute
Umane: 25 de copii

Bibliografie:
 Hobjilă, Angelica,  „ Didactica activităților de educare a limbajului”, curs;
Bulc, Mihaela, Metodica activității de educare a limbajului în grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005









Demers didactic:
Nr. Crt.
Etapele activității + intervalul de timp alocat
Ob. op
Conținutul instructiv- educativ
                        Strategia didactică

       Evaluare
Metode, procedee, tehnici
Mijloace de învățământ
Forme de organizare a activității
1.






2.


















3.










4.










5.











































6.











7.










8.









9.
Moment organizatoric
1 min





Captarea atenției
2 min
















Reactualizarea cunoștințelor
2 min








Anunțarea temei și a obiectivelor
1 min








Dirijarea învățării
8 min










































Fixarea cunoștințelor
5 min











Obținerea performanței
3 min







Asigurarea retenției și a transferului
2 min







Încheierea activității
1 min


























O1

































































O2











O3










O1
O3
Se asigură condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității ( aerisirea sălii de clasă, pregătirea materialelor necesare).



Se realizează prin intermediul unei punguțe cu doi bani:
„- Azi când am venit în grupă,
Am găsit la ușă-o pungă.
E-o punguță aurită
Și-i tare nedumerită.
Doar atât își amintește
Că vine dintr-o poveste.
Un vânt rău când s-a stârnit.
Tot în jur a nimicit!
Poate voi o ajutați
Povestea  să i-o aflați.
Mai târziu i-o povestiți
Și recompensați să fiți.
Eu vă voi recompensa,
Nu bătrânica cea rea.
Vreți s-aflați povestea ei,
Ce e plină de temei?”

„- Cum se numesc animalele care trăiesc pe lângă casa omului?”
„- Ce animale domestice cunoașteți?”
„-Ce păsări care trăiesc pe lângă casa omului cunoașteți?”



„-Astăzi, copii, o să vă spun povestea punguței cu doi bani. Voi va trebui să fiți atenți,  să recunoașteți personajele, să precizați titlul poveștii și să reconstituiți povestea cu ajutorul planșelor.”




Voi expune povestea cu mare atenție la inflexiunile vocii, în funcție de personajele din poveste, după următorul plan de idei:
1.      Prezentarea personajelor principale: moșneagul, bun la suflet, care avea un cocoș și baba, zgârcită și rea, care avea o găină.
2.      Alungarea cocoșului de acasă de către moșneag, pe motiv că nu face ouă, prilej al unei „călătorii” pline de peripeții, găsirea punguței cu doi bani de către cocoș, luarea acesteia de către un boier lacom, înghițirea apei din fântână de către cocoș, indundarea cuptorului încins din  gospodăria boierului, înghițirea cirezii de vite și a galbenilor din visteria boierului.
3.      Întoarcerea triumfătoare a cocoșului acasă la moșneag, încărcat cu bogății.
Voi prezenta copiilor planșele concomitent cu firul epic al textului, ilustrând momentele principale din poveste.
 Voi explica pe înțelesul copiilor cuvintele noi din poveste: „boier”, „caleașcă”, „visterie” și „cireadă”.
Boier= mare stăpân de pământ;
Caleașcă= trăsură elegantă;
Visterie= camera cu bijuterii;
Cireadă= grup numeros de animale;

După ce am amestecat planșele, voi chema un copil în față pentru a le rearanja și apoi mai mulți copii pentru a reconstitui firul epic al poveștii.






Le voi împărți copiilor fișe individuale, în care aceștia va trebui să coloreze personajele din poveste și să încercuiască personajul care apare în toate momentele poveștii. După ce copiii rezolvă fișa dată, se vor discuta răspunsurile date (anexa 1);



Le voi adresa copiilor câteva întrebări:
„- Cum se numește povestea pe care ați aflat-o astăzi?”
„- Care sunt personajele care apar în poveste?”
„- Care este personajul care apare în toate momentele poveștii?”

Voi face aprecieri  globale și individuale, asupra modului în care copiii au participat la activitate.


Observarea sistematică





Conversația
Expunerea

















Conversația










Conversația,
Explicația









Epunerea,
Observarea sistematică,
Demonstrația








































Conversația,
Explicația,
Expunerea.
Problematizarea







Conversația,
Explicația,
Exercițiul,
Problematizarea









Conversația







Punguța cu doi bani







































Planșele care ilustrează momentele principale din poveste.







































Planșele care ilustrează momentele principale din poveste.






Fișele individuale
Frontală






Frontală


















Frontală










Frontală










Frontală











































Frontală










Individuală
Frontală











Frontală
Evaluez capacitatea copiilor  de a se organiza pentru activitate prin observare sistematică.



















Evaluez capacitatea copiilor de a formula răspunsuri corecte la întrebările propuse;






Evaluez capacitatea copiilor de a reține informațiile prezentate;







Evaluez capacitatea copiilor  de a asculta cu atenție povestea, prin observare sistematică.






































Evaluez capacitatea copiilor de a reconstitui firul narativ rearanjând planșele;






Evaluez capacitatea copiilor de a  recunoaște personajele din poveste;







Evaluez capacitatea copiilor de a formula răspunsuri corecte la întrebările propuse;

Evaluez capacitatea copiilor de a preciza titlul poveștii;